Participarea României la Eurovision 2026 a stârnit o adevărată furtună de reacții, după ce piesa „Choke Me” a fost criticată de activiști și specialiști pentru mesajul său, considerat de unii „periculos” și „iresponsabil”.
Melodia, interpretată de Alexandra Căpitănescu, repetă expresia „choke me” ("strangulează-mă") de aproximativ 30 de ori pe parcursul celor trei minute ale cântecului. Versurile includ și expresii precum „It’s hard to breathe in” ("E greu să respiri"), „I want you to choke me” ("Vreau să mă strangulezi") și „Make my lungs explode” ("Fă-mi plămânii să explodeze").
Activiștii împotriva violenței sexuale spun că piesa ar putea contribui la normalizarea unei practici riscante, strangularea sexuală, care poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moarte.
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea volumului "Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back", a criticat dur mesajul cântecului, într-o intervenție pentru The Guardian.
„Mesajul sexualizat repetat «choke me» arată o lipsă alarmantă de grijă față de sănătatea și bunăstarea femeilor tinere”, a declarat ea. „Piesa, și alegerea ei de către România pentru Eurovision, reprezintă o normalizare iresponsabilă a unei practici periculoase. Se joacă cu viețile femeilor tinere”.
Numeroși fani Eurovision au cerut chiar excluderea României de la ediția 2026
Controversa s-a extins rapid și în mediul online, unde numeroși fani Eurovision au cerut fie descalificarea piesei, fie modificarea versurilor.
În trecut, organizatorii concursului au intervenit și în cazul altor melodii. De exemplu, anul trecut, o plângere depusă de BBC la Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a dus la schimbarea titlului și a versurilor piesei Maltei, care conțineau un joc de cuvinte controversat.
De-a lungul anilor, EBU a cerut și eliminarea unor termeni considerați nepotriviți din melodii participante la competiție.
Potrivit The Guardian, BBC nu a depus până în prezent o plângere oficială în legătură cu piesa României, iar videoclipul acesteia este în continuare disponibil pe site-ul EBU.
Citește și: Alexandra Căpitănescu, înainte de Eurovision: lacrimi, rock și multă muncă
Reacția Alexandrei Căpitănescu după criticile din jurul piesei cu care va reprezenta România la Eurovision 2026
Galerie foto
În apărarea sa, Alexandra Căpitănescu a explicat că mesajul piesei este unul metaforic și că imaginile din versuri reflectă emoții intense și sentimentul de a fi copleșit de propriile îndoieli.
„Mesajul metaforic din spatele imaginilor puternice se referă la senzația de a fi sufocat de emoții puternice și de nesiguranță”, a transmis artista.
„Choke Me surprinde presiunea emoțională, îndoielile și frământările interioare pe care mulți artiști tineri le experimentează atunci când încearcă să-și găsească propria voce și locul în lume. Într-o atmosferă aproape hipnotică, marcată de o interpretare vocală intensă și vulnerabilă, Alexandra Căpitănescu transformă, pe scenă, fragilitatea în forță. Profundă, intimă și încărcată de emoție, „Choke Me” devine o confesiune artistică, un moment de sinceritate, curaj și eliberare sufletească care îi invită pe ascultători să pășească într-un spațiu al adevărului interior” , se arată în descrierea piesei postate pe canalul oficial de Youtube al Eurovision Song Contest.
Ce spun studiile despre controversata practică
La rândul ei, creatoarea de conținut ESC Norway, YouTuber specializat în Eurovision și psiholog de profesie, a spus că subiectul ar fi fost ales tocmai pentru a genera controverse.
„Știu exact ce fac și folosesc un subiect care a devenit popular și normalizat prin cultura pornografică, ceea ce este foarte periculos. Este un trend și este cu adevărat îngrijorător ceea ce se întâmplă”, a spus ea.
Mai multe studii recente arată că peste jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea, iar aproape o treime cred, în mod eronat, că există modalități sigure de a face acest lucru.
Cercetările indică și modificări la nivelul creierului în cazul femeilor care au fost strangulate repetat în timpul actului sexual, inclusiv markeri asociați cu leziuni cerebrale și dereglări legate de depresie sau anxietate.
Aproape jumătate dintre participantele la studii au declarat că au resimțit anxietate în timpul sau după astfel de experiențe, iar chiar și un episod scurt de strangulare poate provoca probleme de sănătate pe termen lung.
Clare McGlynn a subliniat că situația evidențiază nevoia urgentă de educație și informare.
„Multe femei tinere nu își doresc să participe la astfel de practici, însă normalizarea lor le face să simtă că trebuie să accepte, chiar dacă instinctul lor le spune că nu este în regulă. Promovarea acestui lucru face și mai dificil pentru ele să refuze, iar asta le pune sănătatea și viața în pericol”, a spus ea.
Controversa vine într-un moment tensionat pentru Eurovision, competiția confruntându-se deja cu apeluri la boicot parțial din cauza participării Israelului.
