Din octombrie 2020, viața Addei s-a schimbat radical, după ce s-a pricopsit cu un întreg lanț de probleme de sănătate. Până a aflat adevăratul diagnostic și cauza tuturor efectelor negative pe care le simțea, a trecut mai mult de un an. În februarie 2022 a fost diagnosticată cu boala Lyme, iar de atunci a început un proces anevoios și de durată pentru a se vindeca.
Acum, Adda a primit prima veste foarte bună, aceea că a încheiat tratamentul. Un an și jumătate de pastile și nu mai puțin de 80 de injecții dureroase au făcut parte din schema pe care artista a respectat-o cu sfințenie.
"Postez și plâng ca un copil. Am și băut un pic, deși e 14:30. Ideea e că, acum 30 de minute, am vorbit cu medicul meu și mi-a spus că oficial am terminat tratamentul pentru Lyme! Probabil o să mai beau un pic mai târziu și o să plâng iar ... și apoi o să mai beau și iar o să plâng", și-a "strigat" Adda fericirea pe rețelele sociale.
Solista a revenit apoi cu un mesaj mai lung, în care a detaliat chinul prin care a trecut pentru a primi această veste bună. Acum așteaptă cu nerăbdare luna februarie pentru a se testa din nou și, speră ea, rezultatul să fie negativ.
"Am făcut un calcul, că eu sunt psihopată uneori. “Uneori”. Nu știu cât de exact este, dar, în primele 5 luni de tratament, am luat în total 4650 de pastile. 31 pe zi mai exact. Aici intră și cele de protecție hepatică, stomac etc. Că m-am căptușit bine ca să reziste organismul. Efectiv, spre final abia le înghițeam. Nu mai intrau. Apoi, un an jumătate de injecții, Moldamin. Pentru cei care nu ați făcut.. cum să vă explic. E ca și cum, printr-un ac lung și mare se injectează mască de păr. Cam atât de gros e. Iar durerea e ca și cum ai avea o măsea dureroasă de minte în bucă. E ceva absolut ireal. În lunile astea am mai înghițit, la nevoie, una-alta. Mai ales din alea de moși și babe, pentru artrită sau simptome neurologice. Zic moși și babe pentru că se face reclamă la tv la acele pastile, dar în reclama apar unii de 70+. Și chiar ajută, pe cuvântu’ meu de cercetaș. Mai ales când ma trezeam noaptea și îl rugam pe Cătă să mă învelească pentru că nu îmi mai puteam mișca mâinile deloc. Uneori mai fac asta, dar noroc că trece senzația repede. I-am dat și cu vin alb uneori. Pentru că treceam de la agonie la extaz și voiam să-mi amorțesc durerea, frica, nerăbdarea și neliniștea. Și începeam să dansez singură prin casă. Mă bucur pentru fiecare om cu lyme care are rezultate și mă întristez de fiecare dată când aud vești proaste", a scris Adda.
Adda: "Anii ăștia m-au traumatizat"
"Și încă îl rog pe Dumnezeu să îmi dea putere. Pentru ca doar EL știe ce și cum va fi. Dar oricum va fi, îmi doresc să mă ajute. Să știu ce să fac cu binele, dacă binele va veni. Dar să știu să duc și greul, dacă e nevoie. Îmi dau seama că anii ăștia m-au traumatizat. Dar mi-au și deschis ochii. Acum pot să spun că VĂD! Din Octombrie 2020 nu știu cum e viața fără medicamente. Cumva, stau în gardă, cu armele pregatite să lupt cu dușmanul invizibil. Pentru că m-am obișnuit să fac asta zi de zi. Nu doresc nimănui așa ceva. Lyme-ul este tortură. Sunt curioasă cum voi reacționa dacă rezultatele vor fi în favoarea mea. Adică gândesc pozitiv că o să fiu negativă!
Sunt curioasă cum e fără bolovanul în spate și grija pe umeri. Fără frică. Sunt curioasă cum e viața fără Lyme. Și, în același timp, mă întreb dacă cumva voi mai ști cum mai e viața fără Lyme. Sunt profund recunoscătoare vieții că mi s-a arătat în toate formele. Nu a fost lină deloc. A fost cu atâtea lecții care, cu siguranță, nu sunt pentru lumea asta. Deși am început să le aplic aici. Pentru că cel mai bun lucru care a putut să mi se întâmple a fost să înțeleg că sunt aici ca să trăiesc pentru sufletul meu. Și dacă pot să fac bine, să fac. Și dacă pot să iubesc, să iubesc din toată inima. Și dacă pot să iert, să iert. Viața e un dar. Credeți-mă pe cuvânt. Nu o luați în glumă! Nu o sfidați! Nu o trădați. Nu vă trădați sufletul. Păstrați-l curat. Cât de mult puteți. În februarie mă voi testa și sper să fiu negativă. Și sper să nu revină simptomele. Momentan, am rămas cu mici dureri și amorțeli și, dacă sunt foarte obosită sau stresată, cu mici simptome neurologice. Dar e totul sub control. Și mă rog așa să rămână. Să reînceapă un alt capitol din VIAȚĂ!", a încheiat Adda mesajul scris pentru ea însăși, dar și pentru cei care o urmăresc, care se luptă cu probleme de sănătate sau care cred că viața nu-i poate îngenunchia oricând.
