Dacă vă întrebați ce au în comun radioul, jurnalismul și antreprenoriatul, răspunsul este simplu: Iuliana Panache, noul Director PROFM, în cadrul grupului DIGI | RCS & RDS. Iuliana a acceptat invitația de a ne vorbi despre ce a determinat-o să revină în universul PROFM, despre alegeri și ecoul pe care trebuie să îl creezi prin pasiunea față de ceea ce faci. De asemenea, Iuliana a ales să transmită gândurile și încurajările sale tinerilor creativi care își doresc „un date” cu domeniul, dar nu găsesc triggerul interior necesar. Citește în întregime interviul cu Iuliana Panache și află cum radioul a devenit pentru ea cea de-a doua dragoste!
-
Se spune că radioul este ca prima dragoste, nu se uită sentimentele trăite odată ce ai pășit în acest univers. Să fie adevărat?
În cazul meu, radioul este a doua dragoste😊, dar numai dacă privim lucrurile din punct de vedere cronologic. La bază, sunt jurnalist de presă scrisă. În acest domeniu am intrat în 1995 și aici am rămas timp de 10 ani. Când am venit în PROFM, în 2005, am trecut de cealaltă parte a baricadei. La început am fost PR-ul radioului, apoi director de marketing, poziție în care am rămas până în 2011, când am intrat în antreprenoriat.
- Un om din radio poate fi considerat un artist al cuvintelor care trebuie să creeze ecou în sufletul ascultătorilor. Ce te-a determinat să revii în PROFM?
Sunt foarte legată de acest brand. Am făcut parte din echipa PROFM la începutul anilor 2000 și am învățat foarte mult de la unii dintre cei mai buni oameni de radio din România. Și da, așa este, un om de radio cu adevărat bun creează ecou în sufletul ascultătorilor. Când mi s-a propus să mă întorc, nu am stat deloc pe gânduri.
Am venit cu convingerea că pot să fac multe lucruri împreună cu colegii mei, iar după primele săptămâni pot spune că nu m-am înșelat.
- Care a fost primul gând în momentul în care ai fost propusă pentru preluarea funcției de director?
În primul moment a fost emoție. Apoi mi-am dat seama la cât de multe mă obligă această funcție. La conducerea PROFM au fost, în timp, nume care au scris istorie pentru radioul românesc. Cu unii dintre ei am lucrat și eu. Mă refer aici la Cristi Dicianu și Cristi Schnebli. De la ei am învățat ce înseamnă radio.
- Povestește-ne puțin despre cum ai regăsit echipa PROFM și cum au evoluat lucrurile comparativ cu prima interacțiune din 2005.
Oamenii din echipă s-au schimbat, evident. Am regăsit aici doar câțiva dintre foștii mei colegi, însă în echipa de acum este aceeași „nebunie” pe care numai printre oamenii de radio am simțit-o.
- Ne putem raporta la radio ca la o fizică a jocului și a conversației. Cum ai asocia cariera în radio cu expresia „think outside the box”? Consideri că acest canal permite aplicarea ei?
Dintre toate canalele de comunicare, cred că radioului i se potrivește cel mai bine expresia „think outside the box”. Radioul, în general, și un format precum are PROFM, în special, îți permite să te joci mult cu cuvintele, să fii creativ.
- Dacă ar fi să numești câteva lecții pe care le-ai învățat în radio, care ar fi acelea?
În radio m-am convins cât de importantă este echipa. Radio nu înseamnă numai DJ. Sau numai vorbe. Sau numai muzică. Înseamnă toate acestea la un loc și mai presus, munca unei echipe. Cu cât echipa este mai unită, cu atât rezultatele sunt mai bune. Am învățat multe lucruri de la colegii pe care i-am avut în radio și sunt convinsă că voi învăța și de la colegii de acum.
- Cum reușești acum să rămâi activă în viața antreprenorială, să îndeplinești noi responsabilități și să rezervi și timp pentru tine?
Cele 24 de ore le împart între radio, business-ul meu, școală și familie. Ordinea în care le-am enumerat aici este aleatorie, iar împărțirea orelor nu este niciodată făcută în mod egal. Într-un fel, sunt norocoasă că îmi sunt suficiente puține ore de somn și că sunt foarte matinală. Încep ziua destul de devreme. De obicei, la ora 07:00 sunt deja cu laptopul deschis, indiferent de unde lucrez.
- Care au fost provocările întâmpinate în această călătorie continuă de cultivare a spiritului de inițiativă și a creativității? Ce îi sfătuiești pe tinerii care își doresc un „date” cu domeniul?
Cea mai mare provocare este să îmi depășesc propriile limite. Poate sună cumva a clișeu, însă acest gând mă ține în priză în permanență. Învăț destul de mult, citesc și încerc să fiu cât mai mult și mai bine ancorată în prezent. Nu știu dacă sunt în măsură să dau sfaturi, dar celor tineri le pot spune ce le spun mereu și copiilor mei (13 și 20 de ani) – să facă ce le place, pentru că numai așa vor face lucrurile cu pasiune.
