Ashley Roberts, fosta membră a trupei Pussycat Dolls, a făcut o mărturisire tulburătoare despre efectele devastatoare pe care le-a avut faima asupra sănătății ei fizice și mentale. Într-un interviu sincer pentru The Times UK, artista în vârstă de 43 de ani a vorbit despre perioada în care organismul i-a cedat complet, iar medicii au suspectat un anevrism cerebral.
„În cele din urmă, corpul meu a ajuns la punctul de a se opri complet. Eram foarte, foarte bolnavă”, a povestit Ashley, referindu-se la anii petrecuți în trupa Pussycat Dolls, între 2003 și 2010, și din nou între 2019 și 2021.
Artista a rememorat momentele de epuizare extremă, când viața pe drumuri, lipsa somnului, alimentația precară, stresul și dinamica tensionată din trupă au început să-i afecteze grav sănătatea. „Ajunsesem să fim în trei țări într-o zi. A fost un ritm nebunesc. Nimeni nu ne întreba: «Cum te simți cu adevărat?». Era o altă epocă. Azi se vorbește deschis despre sănătatea mintală, dar atunci nu se discuta despre asta”, a spus ea.
La câțiva ani după ce albumul de debut al trupei, PCD, devenise un succes internațional, Ashley a ajuns la spital, în Londra, cu dureri de cap insuportabile și o stare generală grav alterată. Medicii au suspectat inițial un anevrism, însă în realitate era vorba despre epuizare profundă și stres cronic.
„Aveam dureri extreme, iar corpul meu începuse efectiv să cedeze. Mi-au găsit artrită virală la genunchi. Eram atât de obosită, dar continuam să spun: ‘Trebuie să zbor în Germania. Am un concert. Trebuie să-mi spuneți ce se întâmplă’. Am fost atât de bolnavă, încât medicii au crezut că am un anevrism”, își amintește ea.
După ce a părăsit trupa în 2010, efectele stilului de viață haotic au fost evidente: „Aveam eczeme pe picioare, zona zoster pe față și ulcer la stomac. Totul era o manifestare fizică a stresului acumulat”.
Ashley a recunoscut și că a apelat o perioadă la un medicament pentru anxietate, ceea ce i-a afectat echilibrul psihic. Deși a iubit muzica și dansul, ea spune că experiența trăită în trupă a fost marcată de o presiune constantă de a performa, fără oprire, și de teama de a fi înlocuită.
„A fost o perioadă intensă, în care simțeam că trebuie să dau totul și nu aveam voie să cedez. Nu existau pauze, nu exista empatie”, a adăugat Roberts.